Traditii de Paste

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este tinuta la noi, inca, cu mare grija fata de datini si obiceiuri. In restul Europei multe dintre traditii s-au pierdut dar in partea ortodoxa Pastele are probabil o mai mare importanta spirituala pentru credinciosi, mai mare decat si Craciunul. Traditia romaneasca este chiar frumoasa, precum si legendele care o explica iar obiceiurile specifice sunt nenumarate si diverse, in functie de zona.

Ca si majoritatea sarbatorilor crestine, Pastele este intampinat dupa o perioada de post, adica de curatire fizica si spirituala. Doar ca postul Pastelui este cel mai lung din calendar si comemoreaza prin slujbe, evenimentele anterioare rastignirii Mantuitorului. Acesta dureaza 48 de zile si incepe dupa "Duminica iertarii", in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti. Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste "Saptamana Patimilor" si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste "Joia Mare" iar vinerea, numita "Vinerea Mare" se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In aceasta zi, se tine "post negru", adica nu se mananca nimic.

In cadrul slujbei de Vinerea Mare are loc trecerea credinciosilor pe sub masa aflata in mijlocul bisericii, pe care sta intins trupul mort al lui Iisus Hristos, intiparit pe Sfantul Epitaf. Prin acest ritual, coboram in mormant, impreuna cu Hristos, pentru ca, mai apoi, sa inviem impreuna cu El, In mod simbolic. Un obicei de Vinerea Mare este si scaldatul: se crede ca cel care se scufunda de trei ori in apa rece, in Vinerea Seaca, va fi sanatos tot anul.

In timpul postului se indeplineste si o `primenire` generala a gospodariilor. Traditional, in Lunea Mare, in Martea Mare si in Miercurea Mare, trebuie sa se curete casa, curtea, gradina, livada, sa se aeriseasca, sa se termine lucrul la camp si sa se spele geamurile ca sa intre lumina. Se spune ca daca in aceste zile, barbatii le sunt de ajutor nevestelor, tot restul anului le va merge din plin.

Si alegerea si  vopsirea cunoscutelor oua de Pasti trebuie sa urmeze un anumit program. Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale.  Chiar daca ele sunt alese in aceasta zi, vopsitul lor va avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare. Exista o anumita procedura privind inrosirea oualor: mai intai, ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregatita. Se mai practica ca dupa ce s-a uscat si vopseaua, ouale sa fie unse cu grasime sau sterse cu otet, pentru stralucire si uniformitate. Exista mai multe legende legate de obiceiul vopsirii oualor in cultura romaneasca. Cea mai populara dintre ele spune ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea au fost inrosite de sangele care picura din ranile lui Iisus.

1

Noaptea de Inviere este o noapte speciala, in timpul caruia fiecare simte ca face parte dintr-o comunitate a copiiilor lui Dumnezeu. Oamenii, curati si imbracati cu haine noi sau cu cele mai bune, se duc la biserica dupa lumina sfanta cu o lumanare de acasa. Aceasta o vor aprinde cu flacara lumanarii pe care o scoate parintele din altar, din om in om, si vor inconjura biserica de trei ori. Se pastreaza restul de luminare ramasa nearsa si se aprinde in cursul anului, in cazul unui mare necaz. La sfarsitul slujbei de Inviere, preotul imparte tuturor Sfintele Pasti si ii impartaseste pe cei mici.

2

In zona Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de duminica, pe la ora 5, credinciosii ies in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal. In cos se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean si prajituri. Masa de Pasti este constituita din aceasta mancare sfintita.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinci

Pareri despre "Articol: Traditii de Paste"

Lasati un comentariu

You have to be logged in to post a comment. Log in?

Puteti folosi aceste taguri si atribute HTML HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Contact Captcha